Categorie
De la:
Pana la:
Reseteaza filtrele [x]

Pagini

Descriere Generală

Comuna Culciu este așezatã în partea de nord-vest a României, în centrul Județului Satu Mare, pe drumul Județean DJ 193 la 15 km de Municipiul Satu Mare.
Are în componența sa urmãtoarele localitãți: Culciu Mare, Apateu, Culciu Mic, Lipãu, Corod, Cãrãșeu. Reședința comunei este satul Culciu Mare, menționat documentar, prima oarã, în 1279. Comuna Culciu se învecineazã la nord cu Comuna Odoreu, la est cu Comunele Medieșu Aurit și Apa, la sud cu Comunele Viile Satu Mare, Homoroade, Valea Vinului, la vest cu Comuna Pãulești. Suprafața totalã a localitãții este de 7930 ha, din care intravilan 600 ha, extravilan 7330 ha.
Comuna este situatã în Câmpia Someșului, pe stânga râului Someș.

22 November 2017
Cadru Geografic

CADRU GEOGRAFIC

Comuna Culciu este aşezată în partea de nord-vest a României, în centrul Judeţului Satu Mare, pe drumul Judeţean DJ 193 la 15 km de Municipiul Satu Mare.
Are în componenţa sa următoarele localităţi:
• Culciu Mare
• Apateu
• Culciu Mic
• Lipău
• Corod
• Cărăşeu.
Reşedinţa comunei este satul Culciu Mare, menţionat documentar, prima oară, în 1279. Comuna Culciu se învecinează la nord cu Comuna Odoreu, la est cu Comunele Medieşu Aurit si Apa, la sud cu Comunele Viile Satu Mare, Homoroade, Valea Vinului, la vest cu Comuna Păuleşti. Suprafaţa totală a localităţii este de 7930 ha, din care intravilan 600 ha, extravilan 7330 ha.
Comuna este situată în Câmpia Someşului, pe stînga rîului Someş.

Comuna Culciu este membru fondator al Asociaţiei Microregionale „Someş-Sud", înfiinţată în anul 2006. Microregiunea include comunele Bârsău, Crucişor, Culciu, Homoroade, Păuleşti, Pomi şi Valea Vinului.
Comuna are o poziţie foarte avantajoasă din punct de vedere strategic, comunicaţional şi logistic, având în vedere localizarea ei într-o zonă de graniţă dintre trei ţări (România-Ucraina-Ungaria).

22 November 2017
Date fizico-geografice

DATE FIZICO-GEOGRAFICE

Solurile. Stratigrafia solurilor este reprezentată de depozitele de nisip, loess, pietriş, avînd în general 160-180 cm grosime, peste care, datorită vegetaţiei, s-au format soluri podzolice, creându-se astfel condiţii prielnice pentru culturile agricole (cereale , zarzavaturi, pomi fructiferi).
 
Clima. Comuna Culciu beneficiază de o climă temperată continentală moderată. Media anuală a temperaturii este de 9,6°, avînd la bază următoarele valori termice:
• primăvara 10,2°
• vara 19,6°
• toamna 10,8°
• iarna = 1,7°
Umiditatea atmosferică este destul de ridicată. Regimul vânturilor se caracterizează prin predominanţa curenţilor din sectorul nord-vestic, care aduc precipitaţii primăvara şi vara.
 
Flora. Flora aferentă zonei şi comunei Culciu este cea caracteristică zonei de luncă şi silvostepei cu arbori de esenţă moale: răchită, plopi indigeni, precum şi pâlcuri de arţari, aluni jugastru etc.

22 November 2017
Caracteristici demografice

CARACTERISTICI DEMOGRAFICE

În comparaţie cu datele statistice demografice bazate pe recensământul din anul 2002, tendinţa demografică este una uşor crescătoare. Până la 2007 s-a sesizat o uşoară creştere a populaţiei, conform datelor statistice, numărul locuitorilor în 2002 era 4013 iar în 2007 era 4103.
La 1 iulie 1998 comuna avea 3953 locuitori, din care 1902 de sex masculin şi 2051 de sex feminin.
Numărul gospodăriilor este de 1460.
 
Migraţia nu este un fenomen caracteristic comunei. Totuşi, munca sezonieră (în Ungaria, Germania, Spania) îi mobilizează pe aproape 10% din locuitori. În viziunea noastră, acest fapt înseamnă o dezvoltare economică în comună.
Există solduri migratoare pozitive (mai multe intrari decât iesiri) doar la adulţi si vârstnici. Cu alte cuvinte, doar aceştia sosesc în comună în număr mai mare decât cei care pleacă. Plecarea tinerilor din comună contribuie la privarea comunei de un capital uman apt să conducă la perpetuarea şi dezvoltarea comunităţii.
Retromigranţii care dispun de rezerve financiare suficiente, revin sau vin în comună pentru a trăi în condiţii mai apropiate de natura, cu cheltuieli mai scăzute sau chiar din dorinţa de a investi într-un proiect economic rural. Populaţia din această categorie este, în general, mai bine educată si mai puţin săracă, îmbunătăţind calitatea capitalului uman rural, prin contribuţia pe care o poate aduce la modernizarea civică şi economică a comunei, inclusiv prin modelele comportamentale pe care le aduc in viaţa comunităţii.
Însă imigranţii interni nu rezolvă problemele legate de îmbătrânirea populaţiei comunei, deoarece natalitatea indică faptul că în comună sosesc în primul rând persoane din categoria de vârstă activă, cu o vârstă mai înaintată, care nu mai doresc copii. Îmbătrânirea este confirmată de numărul locuitorilor pe o gospodărie, care în comună nu ajunge la trei.
Structura pe vârste a populaţiei confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural, ca şi în cazul comunei Culciu. Totodată nu există un echilibru între ratele natalităţii şi mortalităţii. Una dintre problemele majore ale comunei este legată de numărul mare al văduvelor.
Compoziţia etnică a populaţiei se prezintă în felul următor: 49,76% - maghiari, 47,24% - români, 2,69% - rromi.
Se preconizează o creştere semnificativă a populaţiei datorită poziţiei deosebit de avantajoase a comunei.

Structura societăţii
Populaţia are studii medii în general. Aproximativ 70% din populaţia activă din comună lucrează ca angajaţi la diferite societăţi comerciale şi prestatoare de servicii, predominante fiind firmele de construcţii. Majoritatea angajaţilor sunt transportaţi de angajatori, dar există şi o parte de muncitori care fac naveta la Satu Mare.
Despre stratificarea socială se poate spune că majoritatea locuitorilor care lucrează ca angajaţi au un nivel de trai mediu, dar şi cei ocupaţi în agricultură şi creşterea animalelor duc un trai decent, dar nu la nivelul volumului de muncă efectuat.
Pe baza datelor statistice din 2002, din populaţia stabilă (3472 de locuitori) 28 de bărbaţi şi 18 femei au avut studii superioare. În total 497 de persoane au finalizat liceul, 396 de bărbaţi şi 137 de femei au terminat şcoală profesională.
Populaţia de naţionalitate rromă are probleme majore legate de asigurarea veniturilor, sunt şi familii care, din cauze rezultate din stilul lor de viaţă, sunt foarte sărace. Se încearcă integrarea lor în societate, dar cu rezultate minore.

Starea de sănătate a populaţie
Starea de sănătate a populaţiei este acceptabilă, cu toate că nu au posibilitatea de a primi o asistenţă permanentă, medicul primar nefiind din comună, iar locuinţă de serviciu nu există.

Întreţinerea socială
Întreţinerea socială se bazează mai ales pe ajutoarele sociale oferite de stat, însă şi Consiliul Local sprijină familiile nevoiaşe în anumite situaţii excepţionale. Instituţiile care se ocupă cu întreţinerea socială aparţin statului şi se ocupă mai ales cu repartizarea ajutoarelor sociale în comună. În prezent 58 de persoane beneficiază lunar de ajutor social.
Nu există serviciu de îngrijire la domiciliu, nici centru de zi pentru bătrâni sau cămin pentru persoane cu deficienţe, în cazurile mai grave fiecare persoană are un asistent personal din familie.

22 November 2017
Cultură și învățământ

CULTURĂ ŞI ÎNVĂŢĂMÂNT

Educație
Numărul copiilor arată o tendinţă descrescătoare, dar acest număr nu depăşeşte 10% din totalul populaţiei.
Cu o singură excepţie, în fiecare localitate există şcoală, majoritatea lor având 1-8 clase sau 1-4 clase, unde numărul copiilor nu justifică existenţa claselor de 5-8. În satul Corod nu funţionează şcoală generală, după terminarea grădiniţei, copii sunt transportaţi în fiecare zi în centrele şcolare din Culciu Mare sau Cărăşeu. Transportul copiilor este asigurat de administraţia publică locală, care deţine două microbuze.
În fiecare localitate există grădiniţă, dar în cazul localităţilor cu populaţie mai scăzută copii sunt educaţi într-o singură grupă.
În şcolile localităţilor sunt biblioteci, funcţionează şi o bibliotecă centrală în localitatea Cărăşeu. Dotarea bibliotecilor însă nu este satisfăcătoare, ar fi necesară extinderea lor, achiziţionarea de materiale şi cărţi noi, achiziţionarea de calculatoare şi diverse aplicaţii on-line.
Sunt două centre şcolare în comună, în localităţile Culciu Mare şi Cărăşeu, iar în satul Corod nu există şcoală. Şcoala din Culciu Mic a fost construită din fonduri extrabugetare, unitate de învăţământ care oferă loc celor 60 de copii din localităţile Corod şi Culciu Mic fiind o secţiune a şcolii din Culciu Mare.
După şcoala cu clasele I - IV Culciu Mic, şi Grădiniţa Culciu Mare va avea o clădire nouă. Amplasarea construcţiei se va face în curtea Căminului Cultural, aproape de centrul satului. Grădiniţa va fi una modernă şi va îndeplini normele Uniunii Europene.
Şcolile din satele Apateu, Corod si Culciu Mic au fost dotate recent cu noi grupuri sanitare, care se găsesc în interiorul clădirilor şi sunt moderne, îndeplinesc cerinţele Uniunii Europene. În centrele şcolare au fost instalate şi centrale termice proprii.
Şcoala Generală cu clasele 1-8 din Culciu Mare are un website propriu, realizat prin finanţare de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Unitatea de Management a Proiectului pentru învăţământul rural - Programul de Granturi Şcoală-Comunitate.

22 November 2017
Economia

ECONOMIA

Caracteristicile economiei
Potenţialul economic este deosebit de mare, comuna fiind situată foarte aproape de Satu-Mare. Datorită unor firme prospere care îşi desfăşoară activitatea pe raza comunei, efectiv toată populaţia activă are loc de muncă.
Susţinerea întreprinderilor din comună nu este soluţionată. Nu există o organizaţie care furnizează sistematic informaţii, consiliere, sau care oferă sprijin în cadrul managementului de dezvoltare şi în încercarea de accesare a fondurilor. În regiune nu există Casă-incubator sau Parc Industrial.
Unul dintre cele mai mari obstacole ale reînnoirii agriculturii în comună este lipsa serviciilor de consiliere, calificare, management de proiect şi servicii financiare fundamentale, favorabile dezvoltării întreprinderilor. Acest fapt îngreunează modernizarea tehnologică a micilor întreprinderi, formarea integrării necesare pentru realizarea industriei de prelucrare, încetineşte ritmul creşterii lor. De asemenea, scade şansa ca întreprinderile regiunii să participe cu eficacitate corespunzătoare în competiţia pentru obţinerea fondurilor UE.
În economia din Culciu şi azi este determinantă agricultura. Majoritatea populaţiei, în oarecare măsură, lucrează şi azi în această ramură - ca activitate principală sau în scopul asigurării unui venit suplimentar. Majoritatea suprafeţelor de teren sunt proprietate privată în formă de gospodării.

Comuna "s-a specializat" în primul rând pe creşterea animalelor şi pe cultivarea legumelor şi cerealelor. Creşterea bovinelor este caracteristică mai ales în gospodăriile proprii care au animale mai puţine.
Eficacitatea economiei este influenţată fundamental de următoarele elemente:
• structură fragmentată a proprietăţilor, proprietăţi de dimensiuni mici,
• decapitalizare, lipsa subvenţiilor agricole,
• populaţie rurală pe cale de îmbătrănire
• mecanizare minimală,
• lipsa pregătirii profesionale,
• lipsa specializării agricole de stat, lipsa serviciilor financiare, de dezvoltare a întreprinderilor în sprijinul întreprinzătorilor,
• lipsa abilităţii de colaborare, a cooperativelor de valorificare.

Specificări pe domenii
Aproximativ 80% din populaţia rurală are tangenţă cu agricultura, majoritatea oamenilor deţin terenuri pe care le lucrează după programul de muncă. Sunt puţine societăţi care au ca principal domeniu de activitate agricultura, dar sunt asociaţii familiale care, paralel cu creşterea animalelor practică agricultura, dar nu la un nivel comercial, ci mai ales pentru nevoile personale.
Activitatea dominantă a comunei este cultivarea cerealelor şi a legumelor.
Pe baza recensământului din 2002, populaţia ocupată pe ramuri ale economiei arată în felul următor:
 
  DomeniulNumărul angajaţilor 
  Agircultură 602 
  Industrie 323 
  Comerţ 81
  Construcţii 63 
  Învăţământ 57 
  Administraţie publică 39 
  Sănătate 25 
  Transport 23 

Chiar şi structura forţei de muncă a trecut prin schimbări însemnate. Sectorul industrial şi cel agricol se restrâng, serviciile şi ramura construcţiilor se dezvoltă. Deşi în ultimii ani numărul persoanelor ocupate în agricultură este în scădere, totuşi numărul lor este încă foarte mare în comună.
Populaţia activă de pe raza comunei are un nivel de pregătire scăzut. Sunt probleme serioase în cadrul formării profesionale a adulţilor, instituţiile accesibile de formare sunt puţine, interesul este neînsemnat pentru formarea profesională, nu este armonie între indicatorul de ocupare a forţei de muncă şi între numărul, calitatea programelor de formare profesională a adulţilor.
Numărul persoanelor angajate la angajatorii care funcţionează în comună nu oglindeşte raportul real al ocupării forţei de muncă. Pe de o parte numărul persoanelor care nu au găsit de lucru în comună, nevoiţi să facă navetă este mare, iar pe de altă parte numărul persoanelor care lucrează în agricultură este mare în continuare. Alte persoane lucrează în intreprinderi familiale, din acest motiv nu apar în statistică.
Industria este în curs de dezvoltare şi se aşteaptă investitori mai ales că în planul de amenajare a teritoriului s-a inclus şi o zonă industrială.
Industria construcţiilor este dezvoltată, dar se preconizează o dezvoltare accentuată în viitor.
Majoritatea localităţilor au reţele de alimentaţie publică; deficienţe sunt la nivelul existenţei unor ateliere specializate cum ar fi: coafură, reparaţii pantofi, reparaţii auto şi electrocasnice, etc.
Activităţile de meşteşugărie nu sunt caracteristice comunei. Din cauza apropierii oraşului Satu Mare, 30% din oamenii activi din comună au lucrat în industrie înainte de 1989, restul, adică 70%, a lucrat în domeniul agrar.
Lista firmelor din comuna Culciu:
NRFIRMA PROFIL ADRESA 
 Agromec Cărăşeu Construcţii Cărăşeu nr. 271 
2 SC. Agromec Culciu SA.  Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante Culciu Mic nr. 216 
3 SC. Agripom SA.  Cultivarea fructelor,nucilor, a plantelor pentru bauturi §i mirodenii Culciu Mare 
 SC. Alta Pinus SRL  Cultura legumelor, bostanoaselor si ciupercilor" Apateu 125 
 AF. Creţ  Culciu Mare nr.134 
 SC. Bianca-Company SRL.  Fabricarea de produse stratificate din lemn Lipău nr.108 
 SC. Bioland Romania SRL.  Cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plant Culciu Mic nr.66 
 SC. Dancor  Comerţ cu amănuntul Lipău nr.108 
 SC. Emma SRL  Comerţ cu amănuntul Cărăşeu nr.405 
10  SC. Eryza Proiect SRL  Activitati de arhitectură, inginerie şi servicii de consultanţă tehnică legate de acestea Cărăşeu nr. 405 
11  SC. Fratia SRL  Cărăşeu nr. 397 
12  SC. Fridi SRL  Transporturi cu taxiuri Cărăşeu nr.239 
13  SC. GM Development SRL  Atelier tâmplărie Apateu nr.10B 
14  Golden Bridge SRL   
15  SC Horticola SA  Cultivarea cerealelor,porumbului şi a altor plante n.c.aCulciu Mare 
16  SC Hum SRL  Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate cu vînzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun Corod nr.22 
17  SC HVS Prest SRL  Staţie sortare agregate minerale Culciu Mare 
18  SC. Intertrade Piele SRL  Tăbăcirea şi finisarea pieilor Apateu 
19  SC KA-ROM COM SRL  Comerţ cu piese şi accesorii pentru autovehicule Lipău nr. 111 
20  SC. Lory Invest SRL  Comerţ cu amănuntul  Culciu Mare nr.106 
21  SC. Manlysz SRL  Apateu nr.105 
22  SC Mirabell SRL  Baruri Lipău nr.181 
23  SC. Mirel & Dari  Baruri Lipău nr.232 
24  Nataly SRL  Apateu nr.125 
25  SC. Ramador SRL  Cărăşeu 
26  SC. Roata  Baruri Cărăşeu nr.98 
27  SC. Sinbarel  Culciu Mare 
28  SC. Stevo SRL  Culciu Mare nr.181 
29  SC. Tirena Impex SRL  Culciu Mare nr.135 
30  SC. West Credit Leasing SRL  Credite Cărăşeu nr.405

Turismul nu este o latură forte a comunei, dar aşezarea ei pe drumul de legătură Satu Mare - Baia Mare arată tendinţa că în viitor această zonă se va dezvolta accentuat, dar lipsesc programe care să atragă turiştii. În momentul de faţă nu sunt întreprinderi care se ocupă de turism sau agro-turism, datorită şi faptului că locuitorii nu au experienţa necesară pentru a da viaţă reţelei.
Sunt oameni care sunt interesaţi în organizarea evenimentelor în comună, dar experienţa lor se reduce la organizarea Zilelor Comunale, sau alte festivaluri şi manifestări deja tradiţionale.
Posibilitate de camping, pensiuni sau hoteluri nu există în comună, deşi există obiective turistice care merită văzute în comuna Culciu:
• Mal Someş
• Muzeu - Lipău
• Placă comemorativă - cărturar Eugen Pavel Barbul - Lipău
• Muzeul etnografic - Cărăşeu
• Casă memorială - general Bem József- Cărăşeu
• Placă comemorativă - poet Petőfi Sándor - Corod.

22 November 2017