Cultură şi învăţământ

Educație
Numărul copiilor arată o tendinţă descrescătoare, dar acest număr nu depăşeşte 10% din totalul populaţiei.
Cu o singură excepţie, în fiecare localitate există şcoală, majoritatea lor având 1-8 clase sau 1-4 clase, unde numărul copiilor nu justifică existenţa claselor de 5-8. În satul Corod nu funţionează şcoală generală, după terminarea grădiniţei, copii sunt transportaţi în fiecare zi în centrele şcolare din Culciu Mare sau Cărăşeu. Transportul copiilor este asigurat de administraţia publică locală, care deţine două microbuze.
În fiecare localitate există grădiniţă, dar în cazul localităţilor cu populaţie mai scăzută copii sunt educaţi într-o singură grupă.
În şcolile localităţilor sunt biblioteci, funcţionează şi o bibliotecă centrală în localitatea Cărăşeu. Dotarea bibliotecilor însă nu este satisfăcătoare, ar fi necesară extinderea lor, achiziţionarea de materiale şi cărţi noi, achiziţionarea de calculatoare şi diverse aplicaţii on-line.
Sunt două centre şcolare în comună, în localităţile Culciu Mare şi Cărăşeu, iar în satul Corod nu există şcoală. Şcoala din Culciu Mic a fost construită din fonduri extrabugetare, unitate de învăţământ care oferă loc celor 60 de copii din localităţile Corod şi Culciu Mic fiind o secţiune a şcolii din Culciu Mare.
După şcoala cu clasele I - IV Culciu Mic, şi Grădiniţa Culciu Mare va avea o clădire nouă. Amplasarea construcţiei se va face în curtea Căminului Cultural, aproape de centrul satului. Grădiniţa va fi una modernă şi va îndeplini normele Uniunii Europene.
Şcolile din satele Apateu, Corod si Culciu Mic au fost dotate recent cu noi grupuri sanitare, care se găsesc în interiorul clădirilor şi sunt moderne, îndeplinesc cerinţele Uniunii Europene. În centrele şcolare au fost instalate şi centrale termice proprii.
Şcoala Generală cu clasele 1-8 din Culciu Mare are un website propriu, realizat prin finanţare de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Unitatea de Management a Proiectului pentru învăţământul rural - Programul de Granturi Şcoală-Comunitate.
Se poate observa tendinţa că elevii din satele mai mici, aşezările mici au şanse mai reduse de a-şi continua studiile, dintre ei un procent mai mic ajunge în învăţământul superior. Cauzele acestui proces trebuie căutate atât în procesele sociale cât şi în procesele economice, în fenomenul de sărăcire a populaţiei, respectiv în nivelul învăţământului din şcolile din respectivele localităţi.
În participarea la procesul educaţional din cadrul învăţământului public sunt defavorizaţi în mod deosebit copiii rromi. Nivelul scăzut de trai, veniturile mici în cazul populaţiei rrome au efect şi asupra condiţiilor de prezenţă la şcoală şi a frecventării orelor. Aceste condiţii au drept rezultat scăderea numărului şi slaba participare la educaţie a rromilor, procentul fiind mult mai scăzut decât procentul mediu pe ţară.
Tinerii pot urma studiile liceale şi universitare în Satu Mare, dar în comună şi în microregiune lipseşte pregătirea de specialitate, respectiv sistemul de formare profesională pentru adulţi. Lipsesc instituţiile de cercetare şi dezvoltare, respectiv instituţiile care ajută la elaborarea şi preluarea tehnologiilor moderne.
În fiecare instituţie lucrează profesori cu diplomă, în momentul de faţă nu sunt profesori suplinitori. Singura problemă este numărul mare al profesorilor navetişti.
Dotarea infrastructurală a instituţiilor educaţionale nu este satisfăcătoare, pe lângă modernizarea clădirilor, sunt necesare aparate xerox, proiector, televizor, calculatoare noi. În şcolile din Lipău, Culciu Mic şi Apateu nu există conexiune la internet, nu există predare de informatică.
Cursurile de formare necesare sunt cele legate de agricultură, dar organizaţii care să se ocupe cu această activitate nu există. Nu sunt traineri care să se ocupe cu acest tip de educaţie.
 
Cultură
Viaţa culturală aproape că lipseşte din comună, cu toate că în urmă cu câţiva ani se organizau seri de dans şi spectacole de teatru, comuna având şi formaţii de dans popular.
Fiecarea casă de cultură din comună necesită renovare exterioară şi interioară, în satul Culciu Mic se va construi un cămin cultural nou (fază de proiect), casele de cultură din Cărăşeu şi Culciu Mare vor fi reabilitate din fonduri nerambursabile. Este necesară dotarea acestor instituţii cu grupuri sanitare, bucătărie şi centrală termică, astfel se va crea un cadru modern pentru organizarea evenimente culturale, care în momentul de faţă lipsesc din viaţa comunei.
În localitate Cărăşeu funcţionează un club al tinerilor şi al vârstnicilor. Clădirea aparţine parohiei reformate şi necesită renovare interioară, totodată nici dotarea infrastructurală nu este satisfăcătoare.
Sport
Activitatea sportivă a populaţiei nu este însemnată, cauza putând fi identificată şi în faptul că locuitorlor nu le stau la dispoziţie stabilimente care satisfac cerinţele sportului de masă şi de timp liber.
Se planifică construirea unei sale de sport, unde tinerii, localnicii în general, vor avea posibilitatea de a-şi petrece timpul liber practicând diferite forme de sport.
Comuna are o echipă de fotbal, „Someşul", în cadrul căreia şi şcolarii au posibilitatea de a practica acest sport, participând la numeroase concursuri.
 
Societatea civilă
În Comuna Culciu nu sunt organizaţii civile. În localitatea Cărăşeu o Asociaţie de Femei funcţionează în cadrul bisericii reformate şi deocamdată nu are statut juridic.
 
Relaţiile intercomunitare
Relaţiile comunei se rezumă la o bună conlucrare şi schimb de informaţii cu celelalte comune din jur. Relaţiile intercomunitare se formează în cadrul Asociaţiei Microregionale „Someş-Sud" şi a Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Culciu Valea Vinului". Totodată Microregiunea „Someş-Sud" a avut un proiect comun cu Microregiunea Fehérgyarmat, Ungaria.
Şcoala de arte şi meserii din Cărăşeu este înfrăţită cu Şcoala Generală Esze Tamás din comuna Tarpa, Ungaria.
Se planifică înfrăţirea comunei cu comuna Tiszakóród din Ungaria, cele două comune au participat deja la diferite manifestări şi sărbători comune.