Caracteristici demografice

În comparaţie cu datele statistice demografice bazate pe recensământul din anul 2002, tendinţa demografică este una uşor crescătoare. Până la 2007 s-a sesizat o uşoară creştere a populaţiei, conform datelor statistice, numărul locuitorilor în 2002 era 4013 iar în 2007 era 4103.
La 1 iulie 1998 comuna avea 3953 locuitori, din care 1902 de sex masculin şi 2051 de sex feminin.
Numărul gospodăriilor este de 1460.
 
Migraţia nu este un fenomen caracteristic comunei. Totuşi, munca sezonieră (în Ungaria, Germania, Spania) îi mobilizează pe aproape 10% din locuitori. În viziunea noastră, acest fapt înseamnă o dezvoltare economică în comună.
Există solduri migratoare pozitive (mai multe intrari decât iesiri) doar la adulţi si vârstnici. Cu alte cuvinte, doar aceştia sosesc în comună în număr mai mare decât cei care pleacă. Plecarea tinerilor din comună contribuie la privarea comunei de un capital uman apt să conducă la perpetuarea şi dezvoltarea comunităţii.
Retromigranţii care dispun de rezerve financiare suficiente, revin sau vin în comună pentru a trăi în condiţii mai apropiate de natura, cu cheltuieli mai scăzute sau chiar din dorinţa de a investi într-un proiect economic rural. Populaţia din această categorie este, în general, mai bine educată si mai puţin săracă, îmbunătăţind calitatea capitalului uman rural, prin contribuţia pe care o poate aduce la modernizarea civică şi economică a comunei, inclusiv prin modelele comportamentale pe care le aduc in viaţa comunităţii.
Însă imigranţii interni nu rezolvă problemele legate de îmbătrânirea populaţiei comunei, deoarece natalitatea indică faptul că în comună sosesc în primul rând persoane din categoria de vârstă activă, cu o vârstă mai înaintată, care nu mai doresc copii. Îmbătrânirea este confirmată de numărul locuitorilor pe o gospodărie, care în comună nu ajunge la trei.
Structura pe vârste a populaţiei confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural, ca şi în cazul comunei Culciu. Totodată nu există un echilibru între ratele natalităţii şi mortalităţii. Una dintre problemele majore ale comunei este legată de numărul mare al văduvelor.
Compoziţia etnică a populaţiei se prezintă în felul următor: 49,76% - maghiari, 47,24% - români, 2,69% - rromi.
Se preconizează o creştere semnificativă a populaţiei datorită poziţiei deosebit de avantajoase a comunei.

Structura societăţii
Populaţia are studii medii în general. Aproximativ 70% din populaţia activă din comună lucrează ca angajaţi la diferite societăţi comerciale şi prestatoare de servicii, predominante fiind firmele de construcţii. Majoritatea angajaţilor sunt transportaţi de angajatori, dar există şi o parte de muncitori care fac naveta la Satu Mare.
Despre stratificarea socială se poate spune că majoritatea locuitorilor care lucrează ca angajaţi au un nivel de trai mediu, dar şi cei ocupaţi în agricultură şi creşterea animalelor duc un trai decent, dar nu la nivelul volumului de muncă efectuat.
Pe baza datelor statistice din 2002, din populaţia stabilă (3472 de locuitori) 28 de bărbaţi şi 18 femei au avut studii superioare. În total 497 de persoane au finalizat liceul, 396 de bărbaţi şi 137 de femei au terminat şcoală profesională.
Populaţia de naţionalitate rromă are probleme majore legate de asigurarea veniturilor, sunt şi familii care, din cauze rezultate din stilul lor de viaţă, sunt foarte sărace. Se încearcă integrarea lor în societate, dar cu rezultate minore.

Starea de sănătate a populaţie
Starea de sănătate a populaţiei este acceptabilă, cu toate că nu au posibilitatea de a primi o asistenţă permanentă, medicul primar nefiind din comună, iar locuinţă de serviciu nu există.

Întreţinerea socială
Întreţinerea socială se bazează mai ales pe ajutoarele sociale oferite de stat, însă şi Consiliul Local sprijină familiile nevoiaşe în anumite situaţii excepţionale. Instituţiile care se ocupă cu întreţinerea socială aparţin statului şi se ocupă mai ales cu repartizarea ajutoarelor sociale în comună. În prezent 58 de persoane beneficiază lunar de ajutor social.
Nu există serviciu de îngrijire la domiciliu, nici centru de zi pentru bătrâni sau cămin pentru persoane cu deficienţe, în cazurile mai grave fiecare persoană are un asistent personal din familie.